„Criza locuințelor afectează toate dimensiunile sociale și toate vârstele; sunt provocări legate de prețuri – locuințe la prețuri accesibile. Am în vedere numirea unui Comisar cu responsabilitate directă pe problema locuirii. De asemenea, un Plan european pentru locuințe la prețuri accesibile” – este unul dintre punctele programului cu care Ursula Von Der Leyen a câștigat un nou mandat la șefia Comisiei Europene. Mai mult pe Economedia.

Actuala schemă de compensare a tarifelor la energie electrică, valabilă până în luna martie a anului viitor, e ”o modalitate imperfectă”, care trebuie corectată, spune ministrul Energiei, Sebastian Burduja, citat de News.ro. Acesta a anunţat că după martie 2025 vor trebui luate măsuri de sprijin pentru consumatorii ”cu adevărat vulnerabili”. Burduja susţine că fondurile pentru compensarea facturilor în sectorul energetic provin din profituri excepţionale ale companiilor din acest domeniu, care au plătit la buget dublul sumelor alocate pentru compensare, scrie Economedia.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, afirmă că în ultima perioadă, cu temperaturi extreme, consumul de energie la nivel naţional a crescut cu peste o mie de megawaţi faţă de o zi normală de vară, transmite News.ro.

Absența capacităților relevante de stocare a energiei electrice pune mare presiune pe sistemul energetic, respectiv pe piață. Pe de o parte, când producția are goluri de cerere, prețurile spot ajung la praguri negative.

Și invers, în vârfurile de sarcină de seară, ne-susținute de producția din regenerabile, prețurile bat recorduri europene de creșteri exorbitante, pentru că România întră în blocajul perfect, potrivit Curs de Guvernare.

În România anului 2024, în care am început să adoptăm sistemul garanție-returnare (SGR), în care companiile încearcă să se conformeze directivelor UE de economie circulară sau unde avem anunțat un număr de peste 42.000 de mașini electrice înmatriculate, încă ne trezim că apar constant gropi de gunoi clandestine, așa cum au fost recentele cazuri de la Neamț, Târgu Jiu sau Mironu. E ca și cum încercăm să sărim înainte de a învăța să mergem, potrivit Panorama.

Fenomenul colectării informale este încă o realitate atât pe străzile din București și din marile orașe, cât și pe drumurile și ulițele satelor. Deșeurile din categoria fier vechi, extinse de la televizoare și frigidere până la calorifere sau componente auto, adeseori nu ajung să fie predate unui operator autorizat care să le colecteze și să le trateze corespunzător. De cele mai multe ori, sunt dezmembrate, componentele valoroase vândute, iar resturile nevandabile sunt aruncate pe câmp sau pe marginea drumului. La fel cum se întâmplă și cu resturile rezultate din activități de construcții, demolări sau renovări, dar și cu alte tipuri de deșeuri, scrie Hotnews.ro.

Cinematograful Favorit a apărut în peisajul bucureștean la sfârșitul anilor ‘60 – începutul anilor ‘70. Putea găzdui peste 900 de oameni și era construit pe două nivele. După anul 2000, cinematograful a fost închis. În anii următori a devenit, încet-încet, doar o ruină uriașă și mizeră, flancată de un părculeț și de două cârciumi de cartier, pe care locuitorii din Drumul Taberei trebuiau să-și imagineze că n-o văd.  În cadrul acestui program, câțiva organizatori comunitari de la CeRe au vizitat 120 de apartamente din blocurile aflate în apropierea cinemaului. La centralizarea răspunsurilor s-a constatat că locuitorii își doreau transformarea ruinei cinematografului Favorit într-un centru cultural, scrie PressOne.

Una dintre cele mai cunoscute proprietăți din România, Casa din Zambaccian, continuă să fie subiectul unui dosar controversat. Puțini cunosc actualul proprietar al acesteia, care a fost odinioară a lui Adrian Năstase. În decursul anilor, fostul prim-ministru și soția sa, Dana Năstase, au luptat pentru a recupera locuința lor dintr-o zonă prestigioasă a Bucureștiului, arată Gazeta de Bistrița.

Citește revista presei din domeniul problemelor locative și asociațiilor de proprietari săptămânal aici!