Actualitate

Diferența dintre adunarea generală și acordul de voință, o dilemă pentru Primăria Constanța

Primăria Constanța

1. „Adunarea generală a asociației care trebuie organizată cel puțin o dată pe an, în primul trimestru (art.47), se poate desfășura în baza declarațiilor scrise și semnate ale fiecărui proprietar ( art.50 lit. b )”.

De Florin Munteanu

2. „Obligația stabilită prin dispozițiile art.50 din Legea nr.196/2018 are caracter alternativ, astfel dacă obținerea acordului de voință prin adunare generală este interzisă prin legislația adaptată în actualul context epidemiologic, pentru realizarea acordului de voință prin declarații scrise ale fiecărui proprietar nu există niciun impediment”.

Ce au în comun cele două citate? Sunt  incluse in două adrese diferite transmise de către  aceeași instituție, în speță Primăria Constanța, prin Serviciul de Sprijinire și Îndrumare a Asociațiilor de Proprietari. În primul caz, respectiva informare circulă in mediul online și este adresată Asociațiilor de Proprietari din municipiul Constanța, iar al doilea citat face parte dintr-un răspuns pe care l-am primit în urma unei sesizări adresată instituției mai sus amintite.

De ce mi-au atras atenția cele două fraze pe care le-am citat? Pentru faptul că sunt că sunt în deplină contradicție. Deși au fost enunțate la aproximativ 40 de zile distanță,  pe deoparte se comunică faptul că este în regulă să se desfășoare adunări generale în baza declarațiilor scrise și semnate de fiecare proprietar ( adică din ușă-n ușă ),  pe de altă parte se susține faptul că art. 50 b ) este o alternativă prin care se poate manifesta acordul de  voință al asociației și nicidecum  nu este parte integrantă din adunarea generală.  Consider viabil și corect d.p.d.v legal  răspunsul care mi-a fost oferit mie de Primăria Constanța și nu cel emis care asociațiile de proprietari întrucât art.50 specifică clar faptul că acordul de voință al asociației se manifestă în două moduri distincte.

De ce este important să fie separate aceste două modalități de a decide în cadrul asociației  și nu este în regulă să fie unificate?

Deși am citit două hotărâri ale instanțelor de judecată în sprijinul ideii de unificare, în contextul stării de urgență respectiv alertă , consider că acest gen de abordare poate conduce la derapaje grave. Un exemplu din practică: președintele a convocat adunarea generală,  nerealizandu-se prezența minimă necesară, a fost  făcută reconvocarea la o dată ulterioară. Din cauza situației epidemiologice a fost luată  hotărârea să se combine art.47 cu art.50 si astfel mergând pe ideea ca la reconvocare iau hotărâri doar cei prezenți,  la fel s-a aplicat acelasi principiu și în situația semnăturilor, adică au fost adoptate hotărâri doar cei care au semnat declarațiile.

Astfel putem ajunge în situația în care își pot exprima acordul de voință doar cei ce sunt în „grațiile” reprezentanților asociației,  fapt care nu poate fi nici în litera, nici în spiritul legii, indiferent de cât de complicată este perioada pe care o traversăm.  


Citește și:

Citește și: Opinie: Care mai este rolul asociațiilor de proprietari?


Vei primi gratuit newsletterul săptămânal ce cuprinde știri exclusive și revista presei despre proprietari, locatari și chiriași, dacă te abonezi aici:


One thought on “Diferența dintre adunarea generală și acordul de voință, o dilemă pentru Primăria Constanța

  1. Părerea mea este următoarea (și da, este posibil să mă înșel) :
    Articolul 50
    Acordul de voință al asociației de proprietari se realizează:
    a) în adunarea generală a asociației de proprietari sau
    b) în baza declarațiilor scrise și semnate ale fiecărui proprietar
    ______________________________

    #1 în variata de la punctul a), prin hotărâre AG nu se pot stabili decar anumite aspecte (cele care țin de competenta AG) altele (cum ar fi decizia de a traversa proprietatea individuala cu rețeaua comuna de țevi) neputând fi adoptate prin vot majoritar (ar însemna violarea proprietății private individuale prin votul/voința altora)

    #2 în varianta de la punctul b) lipsa declarației scrise si semnate a unui singur proprietar ce efect are? ca NU EXISTA acordul FIECARUI proprietar, nu? ADICA NU SE POATE SUBSTITUI VOITULUI MAJORITAR.

    Acel acord de voință (manifestat conform punctului b) nu poate fi decât unul punctual (acordul pentru ca țevile sa treacă prin interiorul proprietăților private spre exemplu , sau acordul sa se renunțe la utilizarea uscătoriei si aceasta sa capete destinație de sediu asociație, etc.).

    Însă atunci când in discuție este problema alegerii organelor de conducere sau oricare alte probleme ce au mai multe variante decizia nu poate fi luata decât prin vot (secret sau nu) iar acesta nu poate fi exprimat sub forma unui `acord de voința în scris` ci doar in cadrul unei ședințe AG (fizica sau online).

    Cele două situații (a și b) de la articolul 50 nu sunt aplicabile alternativ în orice situație ; declarația scrisa și semnată nu se poate substitui adunării generale în orice situație tot așa cum adunarea generala nu poate substitui acordul de voință individual în orice situație. Astfel că, de la caz la caz, trebuie văzut cu atenție în ce măsură poate fi aplicat punctul a) sau punctul b)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *