O hotărâre halucinantă a Judecătoriei Brăila arată că Asociația de Proprietari nr 348 a convocat o adunare generală chiar după instaurarea stării de urgență, anul trecut, pe 23 martie, cu… respectarea legii.

Ioana Oancea

Editorul proiectului jurnalistic independent ProblemeLocative.ro

Instanța mai statutează că o hotărâre luată prin posibila comitere a unei infracțiuni nu este lovită de nulitate.

În condițiile în care românii au fost obligați să rămână în locuințe, iar dreptul la întruniri, alături de alte drepturi și libertăți, a fost suspendat, potrivit Decretului nr. 195 din 16 martie 2020, asociația brăileană a decis că nu poate funcționa fără alegeri și fără buget. Hotărârea aici: Anulare act

„Nerespectarea măsurilor privind prevenirea răspândirii virusului COVID-19, nu se sancționează cu nulitatea hotărârii Adunării Generale a Proprietarilor din data de 23.03.2020, ci poate atrage în situația constatării încălcării, sancțiuni contravenționale”, se arată în motivarea instanței.

Starea de urgență a fost instituită pentru a proteja viața și sănătatea cetățenilor, iar încălcarea normelor din Decret intrau sub incidența articolului din Codul Penal privind combaterea zădărnicirii bolilor pentru care autoritățile au deschis peste o mie de dosare de cercetare în primele luni ale anului trecut.

Instanța constată însă că „adunarea generală a fost efectuată de către președinte și comitetul executiv în conformitate cu disp. art. 47 alin. 4 din legea asociațiilor de proprietari, prin afișare la avizier la data de 12.03.2020, cu zece zile înainte, inclusiv cu privire la ordinea de zi și tabelul cu proprietarii care au semnat de luare la cunoștință, iar pentru cei care nu au semnat există dovezi privind faptul că au fost încunoștințați prin scrisoare recomandată”.

Pe de altă parte, instanța arată și că pentru respectarea măsurilor de protecție anti-COVID-19, s-a optat pentru acordul exprimat în scris de către proprietarii membrii ai asociației.

În condițiile în care tot mai multe instanțe susțin ca legală adunarea generală prin exprimarea acordului scris, deschid o listă de întrebări:

1. Cum putem asigura corectitudinea prezentării candidaților la funcția de președinte și la funcțiile din comitet și corectitudinea votului în condițiile în care nu există o prezentare și o dezbatere reale (o adunare generală prin definiție, de fapt)?
   
2. În condițiile în care sunt mai mulți candidați merg toți odată din ușă în ușă sau pe rând? Care este modalitatea de acordare a votului în acest caz?
   
3. Cum pot fi prezentate proiectele (bugetul, de exemplu) în condițiile în care se strâng semnături de la 44 de proprietari, cum a fost în cazul de față?
   
4. Oare președintele va explica de fiecare dată pentru 44 de proprietari în parte prevederile din proiect, cu atât mai mult în condiții de pandemie în care contactul direct nu trebuia să existe, sau ajungem în situația în care președintele ajunge la ușă și îi cere proprietarului „semnați aici, pentru asociație”, iar acesta ajunge să nu știe ce a semnat?
   
5. Este această strângere de semnături, cu adevărat, o „adunare generală”, în spiritul L196/2018, sau este tocmai călcarea în picioare a oricărui principiu democratic care se voia instituit prin această lege?
   
6. Ce s-ar fi întâmplat dacă mii de asociații de proprietari din România ar fi decis să nu respecte prevederile Decretului și să organizeze „adunări generale” din ușă în ușă, în timpul stării de urgență?
   
7. Oare hotărârea instanței ar fi fost la fel dacă aveam un val de adunări generale în pandemie, cu consecințe (îmbolnăviri, decese)?
   
8. Legea a devenit opțională în România?

Citește și: Actualizarea actelor constitutive ale asociațiilor de proprietari este o procedură obligatorie