Mii de români vor beneficia de reabilitarea blocurilor prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), peste 1.300 de blocuri de locuințe urmând a fi incluse în program, fără ca proprietarii să contribuie cu bani din buzunar.

Ioana Oancea

Editorul proiectului jurnalistic independent ProblemeLocative.ro

În PNRR sunt prevăzute trei fonduri din care MDLPA va dezvolta investiţiile din întreaga ţară, cel pentru reabilitare fiind Fondul renovării – care însumează 2,2 miliarde de euro, în timp ce pentru tranziția verde a localităților sunt prevăzute 2,12 miliarde de euro, iar 230 de milioane de euro – pentru construcţia de creşe.

Obiective specifice asumate prin PNRR:

1. Asigurarea rezilienței și sustenabilității fondului construit prin abordarea integrată a eficienței energetice, a consolidării seismice, a reducerii riscului la incendiu, ameliorarea calității aerului interior și tranziția spre clădiri inteligente.

2. Asigurarea cadrului strategic și de reglementare tehnică, actualizat pentru proiectarea și realizarea de construcții verzi și reziliente.

3. Monitorizarea performanțelor fondului construit și fundamentarea politicilor pe evidențe prin realizarea registrului digital al clădirilor și implementarea treptată a pașaportului energetic al clădirilor.

4. Asigurarea forței de muncă specializată pentru clădiri verzi și inteligente. 5. Introducerea practicilor de economie circulară în construcții

De asemenea, Fondul pentru Valul Renovării propune 2 reforme și 4 categorii principale de investiții cu scopul de a implementa modificări legislative și programe precum și un fond de renovare a clădirilor publice, rezidențiale și de patrimoniu.

Reforme prevăzute în PNRR:

1. Realizarea unui cadru normativ simplificat și actualizat care să sprijine implementarea investițiilor în tranziția spre clădiri verzi și reziliente;

2. Asigurarea cadrului strategic și de reglementare tehnică actualizat pentru proiectarea și realizarea de construcții verzi și reziliente.

Între rezultatele așteptate se găsesc: Registrul național al clădirilor, formarea profesională a specialiștilor și muncitorilor în domeniul construcțiilor pentru realizarea de construcții cu performanțe energetice sporite, dezvoltarea de centre pilot pentru recuperarea materialelor de construcții istorice și reutilizarea lor; schimbarea legislativă în vederea consolidării seismice a clădirilor din România.

La finalul implementării reformelor și investițiilor vor exista: circa 1.000 – 1.500 blocuri reabilitate energetic (4 milioane mp clădiri rezidențiale) și circa 2.0 00 de clădiri publice reabilitate (2,5 milioane mp), potrivit documentului trimis de Guvern la Bruxelles.

„Beneficiarii nu vor fi obligaţi la cofinanţare la niciunul dintre ele, indiferent că vorbim de autorităţi publice locale sau vorbim de proprietari de clădiri publice. Accesul va fi egal din partea tuturor, indiferent de zonă, indiferent de rangul localităţii, indiferent de culoarea politică a primarului. Mecanismele de implementare sunt în aşa fel gândite încât să nu avem niciun fel de interferenţă de un alt tip, decât acela de a dezvolta localitatea (…), iar procedura pe care noi o propunem de implementare este o procedură debirocratizată, mult simplificată”, declar și ministrul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Cseke Attila.

Fondul renovării, cu o valoare de de 2,2 miliarde de euro, are două subcomponente.

Prima componentă priveşte consolidarea de risc seismic şi eficientizarea energetică a clădirilor multi-rezidenţiale, adică a blocurilor de locuinţe, cu o valoare de un miliard de euro, din care 10% consolidare pe risc seismic, iar 90% este eficientizare energetică.

„Se urmăreşte aici renovarea, respectiv consolidarea, eficientizarea energetică a aproximativ 1.330 de blocuri de locuinţe din întreaga ţară. Solicitarea se va depune în acest caz conform procedurilor pe care le vor implementa de către unitatea administrativ teritorială – care va fi beneficiarul acestei investiţii”, a precizat ministrul Dezvoltării.

Îmbunătățirea eficienței energetice cu 32,5% până în 2030 va fi de asemenea o provocare. În prezent în sectorul rezidențial mai puțin de 5% din fondul de clădiri au fost reabilitate termic și eficientizate energetic, în ciuda faptului că o astfel de lucrare ar duce, în medii, la economii de energie de peste 50%.

„România deține un fond construit îmbătrânit, care necesită lucrări de renovare energetică și consolidare seismică, cu accent pe intervenții care să asigure atât creșterea performanței energetice, cât și stabilitatea structurală și funcțională, din perspectiva unei abordări integrate care să asigure tranziția către un parc imobiliar verde și rezilient, ce conservă valorile culturale și care să conducă la obiectivele de reducere a consumului de energie”, arată documentul.

În cadrul Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021- 2030, România țintește la un consum primar de energie de 32,3 Mtep în 2030, respectiv un consum final de energie de 25,7 Mtep, printr-un scenariu în care se are în vedere reabilitarea unei porțiuni mai mari de clădiri cu performanța dintre cele mai scăzute, pentru a atinge o eficiență energetică mai mare până în anul 2030.

Citește și: Fonduri insuficiente pentru reabilitarea termică prin PNRR. Suntem pe ultimul loc din UE

Epopeea reabilitării în bătaie de joc din Sectorul 5