Sumele alocate de Guvern în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru reabilitarea termică a clădirilor sunt prea mici. Treisprezece dintre cele mai importante asociații profesionale și patronale din domeniul eficienței energetice a clădirilor atrag atenția asupra acestei realități.

Potrivit reprezentanților acestor asociații, alocarea unei sume atât de reduse pentru renovarea clădirilor este de neînțeles, în condițiile în care Uniunea Europeană recomandă prioritizarea eficienței energetice a clădirilor în planurile naționale, iar acest sector are capacitatea cea mai mare de impulsionare a economiei în perioada pandemiei, conform Agenției Internaționale pentru Energie.

Planul românesc prevede alocarea a 2,2 miliarde de euro pentru reabilitarea termică a clădirilor, însă aici sunt incluse și fonduri pentru consolidarea seismică a clădirilor, așa că suma este redusă în realitate. În acest moment, profesioniștii din domeniu nici nu știu măcar cât e suma alocată doar pentru renovări.

„Considerăm că o alocare adecvată ar fi fost în jurul valorii de 4 miliarde de euro, partea echivalentă cu emisiile de carbon rezultate din clădiri, adică 36% din cele aproximativ 11 miliarde pe care trebuie să le cheltuim în PNRR conform regulilor Pactului ecologic european,” atrag atenția cele 13 asociații, într-un comunicat de presă.

România riscă să apeleze la resurse bugetare dacă nu luăm o sumă mai mare pentru clădiri din PNRR, pentru a respecta propria Strategie pentru Renovare, care prevede alocarea a circa 13 miliarde de euro până în 2030 pentru renovarea fondului construit. Țara noastră și-a asumat prin Strategia de Renovare trimisă Comisiei Europene investirea unei sume importante pentru atingerea țintelor climatice, iar dacă aceste sume nu sunt acoperite din PNRR, România va trebui să contribuie cu câteva miliarde din bugetul de stat în următorul deceniu.

Potrivit informațiilor de până acum, asociațiile subliniază că suntem ultimii sau aproape ultimii din Europa la alocarea de fonduri pentru eficiența energetică a clădirilor. Bulgaria alocă 1,5 miliarde de euro la o populație de aproape 3 ori mai mică, iar țări precum Italia, Spania sau Germania alocă aproximativ 10% din banii primiți prin Planurile de Redresare către acest sector, cu ultima țară dublând această sumă cu fonduri naționale.

„România, cu cele 2,2 miliarde, este probabil în jurul a 5% din cele circa 30 de miliarde alocate, iar asta doar dacă consolidările seismice iau o parte mică. Este total insuficient, în condițiile în care renovările sunt un excelent stimul economic, cu fiecare 1 euro investit returnând cel puțin 4 în economie. Planul ar trebui să includă finanțări pentru renovarea caselor, nu doar pentru blocurile de locuințe, în condițiile în care proprietarii de locuințe unifamiliale trebuie tratați la fel precum cei din imobilele multifamiliale,” mai spus semnatarii.

Cele treisprezece organizații care susțin acest apel sunt Asociația Auditorilor Energetici pentru Clădiri din România, Asociația Producătorilor și Importatorilor de Vată Minerală din România, Societatea Auditorilor și Managerilor Energetici din România, Asociația Antreprenorilor Români în Construcții, Asociația Inginerilor de Instalații din România, Consiliul Român pentru Clădiri Verzi, Asociația Cluster pro-nZEB, Energy Policy Group, Asociația QETICS – Grupul pentru calitatea sistemelor termoizolante ETICS, Ordinul Auditorilor Energetici din România, Ligă Națională a Asociațiilor de Proprietari „Habitat”, ROMRES – Asociația Producătorilor de Poliester Expandat din România, Asociația pentru Promovarea Eficienței Energetice în Clădiri – ROENEF.

România ar putea primi chiar penalități în acest domeniu, fiind aproape de o procedură de infringement. În decembrie, Comisia Europeană a trimis, scrisori de punere în întârziere Belgiei, Bulgariei, Croației, Greciei, Ungariei, Italiei, Lituaniei, Maltei, Poloniei, Portugaliei, Slovaciei, Sloveniei, României și Regatului Unit deoarece nu au transmis strategiile lor naționale de renovare a clădirilor pe termen lung.

Citește și: Ce este sărăcia energetică și cum își propune Comisia Europeană să rezolve această problemă

Ce orașe vor primi bani pentru reabilitarea termică a blocurilor