Ce este sărăcia energetică și cum își propune Comisia Europeană să rezolve această problemă
Comisia Europeană va propune introducerea unor standarde minime de performanţă energetică pentru clădirile rezidenţiale şi analizează extinderea auditurilor energetice şi pentru clădirile nonrezidenţiale. Strategia Comisiei se adresează și celor mai săraci dinte cetățenii UE care nu își permit să își încălzească în mod corespunzător locuințele.
Pentru România, inițiativa Comisiei este o oportunitate de a transforma clădirile actuale, vechi şi cu pierderi mari de energie, în unele mai eficiente, mai sustenabile şi mai sănătoase pentru oameni. Strategia cuprinde numeroase măsuri care să facă investiţiile în renovarea clădirilor mai accesibile şi care să stimuleze proprietarii de clădiri, dar şi autorităţile publice să deruleze lucrări de renovare energetică.
Energy Policy Group, coordonatorul proiectului România Eficientă, un program naţional de promovare a eficienţei energetice, explică cele mai importante prevederi cuprinse în strategia denumită „Valul de renovări ale clădirilor” (Renovation Wave).
Principalele arii de interes ale „Valului de renovări” sunt:
- combaterea sărăciei energetice prin renovarea clădirilor cu o performanţă energetică scăzută;
- renovarea clădirilor publice, precum şcoli, spitale şi clădiri administrative;
- decarbonarea sistemelor de încălzire şi răcire.
În acest moment, renovarea este un proces complex, costisitor și de lungă durată, dar Comisia Europeană vrea să sprijine integrarea surselor regenerabile de energie în clădiri şi utilizarea lor pentru încălzire şi răcire.
De asemenea, va încuraja dezvoltarea pieţei construcţiilor verzi şi a creditelor ipotecare verzi. Prin acest program, și oraşele vor deveni mai „verzi” şi mai conectate cu natura.
„Aceasta va reprezenta o schimbare majoră pentru proprietarii de locuinţe, chiriaşi şi autorităţile publice”, a declarat Comisarul pentru energie, Kadri Simson, cu prilejul lansării iniţiativei „Valul de renovări ale clădirilor”.
Pentru a atinge acest obiectiv, Comisia Europeană a identificat câteva arii de intervenţie şi acţiuni necesare pentru a activa lucrări de renovare la scară largă.
Sărăcia energetică
În condiţiile în care circa 34 milioane de europeni nu îşi permit încălzirea adecvată a locuinţei, Valul de renovări reprezintă şi o oportunitate de a rezolva problema sărăciei energetice, a renovării clădirilor cu cel mai scăzut grad de performanţă energetică şi a lipsei accesului persoanelor în vârstă şi cu dizabilităţi la locuinţe sănătoase.
Sărăcia energetică rezultă dintr-o combinație de venituri mici, în timp ce o mare parte dintre venituri merg către plata energiei, iar eficiența energetică este redusă, în special în ceea ce privește performanța clădirilor. Oamenii din clădirile ineficiente sunt mai expuși la frig, căldură și efecte ale schimbărilor climatice. Confortul și condițiile sanitare inadecvate în locuințe și medii de lucru, cum ar fi temperaturile interioare inadecvate, calitatea deficitară a aerului și expunerea la substanțe chimice și materiale dăunătoare, contribuie la o productivitate mai scăzută, probleme de sănătate și mortalitate și morbiditate mai mari.
Odată cu strategia Renovation Wave, Comisia a publicat şi un document de recomandări privind soluţionarea sărăciei energetice, sugerând statelor membre să ofere o definiţie clară şi operaţională a consumatorului vulnerabil, precum şi o metodologie adecvată de măsurare a sărăciei energetice.
Acolo unde țările UE identifică un număr semnificativ de gospodării sărace din punct de vedere energetic, acestea trebuie să își folosească planurile naționale de energie și climă și strategiile de renovare pe termen lung pentru a stabili un obiectiv indicativ pentru reducerea sărăciei energetice, un cadru de timp și politici relevante.
Strategia va include următoarele acțiuni principale:
- informații, standarde și reglementări mai stricte privind performanța energetică a clădirilor, pentru a crea stimulente mai bune pentru renovările din sectorul public și din cel privat, inclusiv introducerea treptată a unor standarde minime obligatorii de performanță energetică pentru clădirile existente, norme actualizate privind certificatele de performanță energetică și o posibilă extindere a cerințelor privind renovarea clădirilor pentru sectorul public;
- asigurarea unei finanțări accesibile și bine direcționate, inclusiv prin intermediul inițiativelor emblematice „Renovate” și „Power Up” ale Mecanismului de redresare și reziliență din cadrul NextGenerationEU, a unor norme simplificate pentru combinarea diferitelor surse de finanțare și a unor stimulente multiple pentru finanțarea privată;
- sporirea capacității de pregătire și de punere în aplicare a proiectelor de renovare, de la asistența tehnică acordată autorităților naționale și locale până la formarea și dezvoltarea competențelor lucrătorilor care ocupă noile locuri de muncă „verzi”;
- extinderea pieței pentru produse și servicii de construcții durabile, inclusiv integrarea de noi materiale și soluții bazate pe natură, precum și o legislație revizuită privind comercializarea produselor pentru construcții și obiectivele de reutilizare și de valorificare a materialelor;
- crearea unui noi Bauhaus european, un proiect interdisciplinar, coordonat de un consiliu consultativ format din experți externi care include oameni de știință, arhitecți, proiectanți, artiști, urbaniști și societatea civilă. De acum înainte, până în vara anului 2021, Comisia va desfășura un amplu proces participativ de creare în comun și apoi va institui o rețea de cinci Bauhaus fondatoare în 2022, în diferite țări ale UE;
- dezvoltarea unor abordări bazate pe vecinătate, pentru a ajuta comunitățile locale să integreze soluțiile digitale și regenerabile și să creeze cartiere cu consum de energie zero, unde consumatorii devin „prosumatori” care vând energie în rețea. Strategia include și o inițiativă privind locuințele la prețuri accesibile pentru 100 de districte.
Citește și: Ce orașe vor primi bani pentru reabilitarea termică a blocurilor